Cum îți planifici formarea profesională în următorii 5 ani

Formarea continuă face parte de mult timp din parcursul profesional al cadrelor didactice, însă sistemul prin care aceasta este cuantificată s-a modificat. Odată cu aplicarea noii metodologii-cadru aprobate prin OMEC nr. 3986/05.05.2025, creditele ECTS au devenit reperul utilizat pentru programele de dezvoltare în cariera didactică acreditate de Ministerul Educației și Cercetării începând cu 1 septembrie 2025.

Pentru profesori, schimbarea ridică mai multe întrebări practice: câte credite trebuie acumulate, cum se calculează intervalul de cinci ani, ce se întâmplă cu vechile credite profesionale transferabile (CPT), cine verifică situația și ce documente trebuie păstrate? Procedura specifică nr. 31140/22.09.2025 clarifică aceste aspecte și stabilește modul în care condiția de formare este verificată la nivelul unităților de învățământ.

Pe scurt: pentru intervalele legale care nu includ anul școlar 2023–2024 și care încep cu anul școlar 2024–2025 sau ulterior, condiția de formare este îndeplinită prin acumularea a minimum 15 credite ECTS. Pentru intervalele care includ anul școlar 2023–2024 se aplică în continuare regula celor 90 CPT.

Conform procedurii în vigoare, condiția de formare în cariera didactică este îndeplinită prin acumularea, la fiecare interval consecutiv de cinci ani școlari de activitate didactică la catedră, a unui minimum de 15 credite ECTS care atestă competențe dobândite prin programe de formare acreditate.

ECTS este Sistemul european de credite transferabile. În noul cadru, acreditarea programelor de formare realizată de Ministerul Educației și Cercetării începând cu 1 septembrie 2025 este exprimată în credite ECTS. Programele acreditate sau avizate anterior acestei date au fost exprimate în CPT.

Creditele obținute anterior nu dispar. Procedura stabilește o corespondență clară: 6 CPT corespund unui credit ECTS. Pentru intervalele care încep în 2024–2025 sau ulterior și nu includ anul școlar 2023–2024, la verificarea condiției pot fi însumate creditele ECTS rezultate din echivalarea CPT obținute prin programe acreditate sau avizate conform vechilor reglementări și creditele ECTS obținute direct prin programe acreditate în baza noii metodologii.

Este importantă însă delimitarea intervalului analizat. Pentru toate intervalele legale care includ anul școlar 2023–2024, procedura menține criteriul acumulării a minimum 90 CPT. Prin urmare, nu este suficient să aplicăm mecanic formula „15 ECTS în 5 ani” fără să știm mai întâi care este intervalul legal al fiecărui cadru didactic.

Intervalul legal este definit ca un interval consecutiv de cinci ani școlari de activitate didactică la catedră, calculat de la promovarea examenului de definitivare în învățământ sau, după caz, a examenului de licențiere în cariera didactică. Perioadele în care contractul individual de muncă este suspendat, în condițiile legii, nu sunt luate în calcul în același mod ca anii de activitate la catedră.

În cazul suspendării, anii de activitate didactică încheiați înaintea suspendării se completează cu anii de activitate de după revenirea pe funcția didactică. Dacă unui cadru didactic care obținuse definitivarea îi încetează contractul de muncă și ulterior revine în învățământ prin concurs, procedura prevede calcularea intervalului consecutiv de cinci ani de la data reîncadrării.

Da. Procedura prevede că, dacă în intervalul legal cadrul didactic finalizează și poate certifica una dintre anumite forme de dezvoltare profesională, condiția de formare se consideră îndeplinită de drept. Printre acestea se numără obținerea gradului didactic II sau I, dobândirea unei noi specializări printr-un program universitar de licență autorizat/acreditat, anumite studii postuniversitare, programele de conversie profesională, masteratul, doctoratul și studiile postdoctorale, în condițiile stabilite de procedură.

Această prevedere este importantă deoarece arată că dezvoltarea profesională nu este redusă exclusiv la acumularea numerică de credite prin cursuri. Anumite etape consistente ale evoluției academice și profesionale sunt integrate în mecanismul de recunoaștere.

Verificarea și validarea se realizează anual, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică (CFDCD). Comisia comunică profesorilor pentru care s-a încheiat intervalul legal ce perioadă urmează să fie verificată, analizează documentele depuse, stabilește numărul de credite acumulate și întocmește situația centralizatoare care este transmisă spre validare consiliului de administrație.

Pentru profesorii încadrați în mai multe unități de învățământ există o regulă utilă: la începutul fiecărui an școlar, cadrul didactic declară în scris unitatea la nivelul căreia optează pentru evidența și gestionarea creditelor ECTS/CPT, de regulă unitatea în care are cele mai multe ore sau în care declară norma de bază.

Atunci când intervalul legal s-a încheiat și situația trebuie verificată, responsabilitatea depunerii dosarului revine cadrului didactic. Potrivit procedurii, acesta cuprinde cererea prevăzută de documentele oficiale, inclusiv declarația pe propria răspundere referitoare la autenticitatea copiilor depuse, un opis și copiile documentelor-suport de certificare obținute în intervalul analizat.

Dintr-o perspectivă practică, este util ca profesorii să nu aștepte finalul celor cinci ani pentru a-și organiza documentele. Certificatele, adeverințele și celelalte acte care atestă formarea pot fi păstrate atât într-un dosar fizic, cât și într-o arhivă digitală structurată pe ani școlari. La momentul verificării, această organizare poate simplifica semnificativ pregătirea dosarului.

De reținut:

Creditele acumulate peste pragul minim nu sunt lipsite de valoare: procedura precizează că ele sunt valorificate prin portofoliul profesional al cadrului didactic. Totodată, creditele ECTS acordate prin recunoașterea și echivalarea unor programe de abilitare funcțională și programe asimilate acestora nu se iau în calcul la stabilirea îndeplinirii condiției minime de formare, ci sunt valorificate prin portofoliul profesional.

Un aspect care poate fi ușor trecut cu vederea este că îndeplinirea pragului de credite nu înlocuiește toate celelalte cerințe. Procedura prevede participarea personalului didactic, cel puțin o dată la doi ani, la minimum un program de formare continuă acreditat, conform planului stabilit la nivelul unității de învățământ pe baza analizei nevoilor de formare.

În plus, formarea continuă include în mod obligatoriu și periodic un program sau curs de prim ajutor, tot conform planificării realizate la nivelul unității de învățământ. Aceste cerințe se aplică inclusiv profesorilor pentru care condiția de formare este deja considerată îndeplinită.

Primul pas nu este înscrierea la cât mai multe cursuri, ci clarificarea propriului interval legal de cinci ani și a situației creditelor deja acumulate. Urmează verificarea tipului fiecărui program și a documentului primit la absolvire. Pentru cursurile noi, este util să fie verificat dacă programul este acreditat și câte credite ECTS acordă, iar pentru documentele mai vechi trebuie avut în vedere sistemul CPT și regulile de conversie aplicabile.

La fel de importantă este alegerea formării în funcție de nevoile profesionale reale. Cele 15 credite reprezintă un prag administrativ, dar dezvoltarea profesională are sens atunci când cursurile contribuie efectiv la competențe pe care profesorul le poate utiliza în activitatea sa: evaluare, managementul clasei, incluziune, competențe digitale, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, proiectarea activităților sau alte domenii relevante pentru elevii și contextul în care lucrează.

Noul sistem aduce o altă unitate de măsură și proceduri mai clar definite pentru evidența formării, dar pentru fiecare profesor întrebarea esențială rămâne aceeași: care este intervalul meu legal și ce formări sunt relevante în situația mea? Răspunsul trebuie stabilit pe baza documentelor personale și a procedurilor în vigoare, nu doar prin raportare la formula generală „15 ECTS în 5 ani”.

În articolele următoare din această serie vom detalia modul în care poate fi planificat traseul de formare pe cinci ani, diferența dintre programele acreditate și alte activități de dezvoltare profesională, precum și felul în care poate fi organizat dosarul de formare al cadrului didactic.

Surse oficiale consultate:

• Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3986/05.05.2025 – Metodologia-cadru privind programele pentru dezvoltare în cariera didactică și sistemul de acumulare a creditelor ECTS.

• Procedura specifică nr. 31140/22.09.2025 privind verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.

• Pagina oficială a Ministerului Educației și Cercetării dedicată legislației și procedurilor pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice.